Amintire fara rost

That Broken melody from the music box keeps playing in my mind...

Mda...iata ca iar scriu...prima zi din an, huh? Un an futut...a inceput cum nu se putea mai bine. Te multumesti sa traiesti din regrete? Eu cred ca da... NU intreba de ce pentru ca nici macar eu nu stiu... Poate ca am obosit sa mai lupt, dar poate ca nu am luptat niciodata, poate ca asa trebuie sa se intample...dar parca nu imi vine sa cred. Norocul si-l face fiecare cu mana lui, din pacate.

Because Somethings Cannot Be Forgotten Or Forgiven.

Mereu cand incep cu adevarat sa scriu imi uit toate ideile de altfel nenumarate. Probabil citesti si probabil te simti sau poate nu... Si ce mai ramane de facut? Iti spun eu : Poate nepasarea m-a cuprins...Poate am sa plec zambind eu din viata ta...:)

Nu te mai uita inapoi...Now everything is over...I woke up, drank my coffee, I looked out of the window and I saw...a big nothing. Can I see? Maybe I.m still dreamin'...I wanna be happy too. Gotta get over this ... somehow ... sometime.

And now, in the end, I just wanna say: HELLO, LIFE, ME AGAIN!! ...have always been alone...let's go for a walk and forget about everythin...a very long walk...